definitia caracterului | structura sau configuratia psihica individuala, relativ stabila si definitorie pentru om, |
mare valoare adaptativa | pune in contact individul cu realitatea, facilitandu-i stabilirea relatiilor cu cei din jur |
ca latura a personalitatii, ,,responsabila'' de | felul in care oamenii interactioneaza unii cu altii in cadrul societatii |
caracterul a fost definit ca o pecete | ce se imprima in comportament, ca un mod de a fi al omului |
ca o structura psihica complexa, prin intermediul careia | se filtreaza cerintele externe, in functie de care se elaboreaza reactii de raspuns |
analiza conceptiei lui allport privind personalitatea porneste de la definitia pe care acesta o da | personalitatea este organizarea dinamica in individ a acelor sisteme psihofizice care determina adaptarea unica la mediu |
unitatea la care apeleaza pentru a descrie | personalitatea este trasatura |
defineste trasatura ca o | structura relativ stabila, cu ajutorul careia putem descrie personalitatea |
diferentiaza trasaturile | cardinale, principale si secundare |
trasaturile cardinale sunt structuri care | domina intreaga existenta a omului, cu semnificatie majora pentru viata, oferind posibilitatea cunoasterii si a afirmarii individului |